Blog

Interviurile Endless Brâncuși la Qreator (I)

Pe 19 februarie este Ziua Națională Constantin Brâncuși, iar noi, la Qreator, vom celebra geniul creator românesc printr-o serie de evenimente reunite sub titlul Endless Brâncuși.

Evenimentul este realizat în colaborare cu bunii noștri prieteni de la ArtWalkStreet (AWS) și are în program o proiecție de film, un live performance marca Linotip și vernisajul celei de a cincea ediție #Brâncuși he[ART]beat, o expoziție dedicată marelui sculptor în care sunt prezentate 19 lucrări realizate de 14 artiști din București, Iași, Chișinău și Tirana.

Expoziția #Brâncuși he[ART]beat rămâne deschisă publicului până pe 26 februarie și, pentru a-i cunoaște mai bine, am pregătit o serie de interviuri cu artiștii care expun. Astăzi, vă invităm să-i descoperiți pe cei din București!

1. Ce anume te-a inspirat să realizezi lucrarea din evenimentul Qreator dedicat marelui sculptor român?

Bogdan Cazacincu: Realizarea portretelor, aceasta a fost mereu o provocare pentru mine, în special detaliile.

Nicolae Popa: Demersul în sine, așezat sub acest semn cu o forță fantastică. Vibrația care se pornește atunci când rostești, citești, auzi ”Brâncuși” te răscolește și-ți stârnește acel... ceva profund uman care se numește "Creație".

Dan Marincovici: Lucrarea Divisions of Reality este inspirată din structurile microorganismelor radiolarii, regăsite în zooplanctonul oceanic, care au rolul de a produce siliciu, o componentă esențială în producția sticlei. Așadar, asocierea dintre lucrările din sticlă și aceste microorganisme se extinde de la nivelul morfologic până la cel structural, biologic.

Mădălina Ion: "Aripa II – 2012" este inspirată de aripile de insectă și de surprinderea percepției zborului, iar "Gherghef – 2018" este inspirat de ramele pentru țesut tapiserie și de fragilitatea versus duritatea sticlei și a firului de iută.

Ovidiu Solcan: Din punctul meu de vedere, Brâncuși este geniul artei românești și, având în vedere stilul pop art care mă definește ca artist, era un pas normal să realizez acest colaj, "Brancusi 144", cu portretul artistului. Pop art-ul este definit de arta "populară" - ce folosește elemente populare (cunoscute și întâlnite de mase) iar Brâncuși este cu siguranță cel mai "popular" nume când spui artă românească. Desigur, viața și evolutia sa, ca artist, inspiră și motivează orice artist român, deci este și acesta un motiv în plus pentru realizarea acestei lucrări.

2. ”Arta nu face decât să înceapă continuu” este un citat atribuit lui Constantin Brâncuși. Cat de dificil e să consideri o lucrare încheiată, să te oprești din a mai adăuga o ultimă ”tușă finală”?

Bogdan Cazacincu: Toate lucrările mele pornesc cu o agitație interioară în căutarea liniștii.

Nicolae Popa: Este imposibil pentru mine să sesizez momentul perfect. De altfel, perfecțiunea este un atribut al "Mâinilor Sale", Creatorul, Dumnezeu. Eu, când ajung la un capăt de drum, nu fac altceva decât să pășesc instantaneu pe un altul. Avem insuflată în noi o fărâmă de Har creator care ne face să căutăm mereu. Asta cred eu că este omul, artistul, în ultimă instanță.

Dan Marincovici: Găsirea formei finale a unei lucrări din sticlă presupune o multitudine de probe și variațiuni în procesul de creație. Datorită procedeelor tehnice specifice de prelucrare a sticlei, varianta finală este de multe ori suprinzătoare, având elementul spontaneității și pe cel al șansei. Asta face ca opera de artă din sticlă să fie nereproductibilă, dar poate evolua cu fiecare nou demers artistic.

Mădălina Ion: Cred că răspunsul la această întrebare ține de firea fiecărui artist, de modul în care se exprimă și de felul în care își consideră lucrările, expresii finite ale unor concepte sau căutări continue de exprimare. În ceea ce mă privește, lucrările sunt căutări permanente ce exprimă viziunea unui concept într-un anumit moment, fiind instalații din piese de sticlă și nu obiecte finite. Deci, pot spune că lucrările mele sunt deschise oricăror transformări. 
Nu de puține ori am schimbat modul de expunere sau am cochetat cu hazardul, o aripă de sticlă fuzionată spartă, ulterior cusută, poate exprima zborul din perspectiva frângerii acestuia.

Ovidiu Solcan: Pot spune că trăiesc pe viu acest citat al marelui artist la fiecare lucrare pe care o realizez. Mereu îmi doresc să mai adaug o ultimă "tușa" sau, mai bine spus în cazul meu, o bucățică de hârtie, cu o textură/pattern mai potrivite decât ceva ce am lipit deja. 
Din fericire, am învățat pe pielea mea că perfecțiunea e inamicul binelui. Cred ca este un gest de autocontrol, acest pas de încheiere a unei lucrări, înainte de merge prea departe și poate chiar a o strica.
 

3. Spune-mi un loc din București care te duce cu gândul la Brâncuși.

Bogdan Cazacincu: Ecorseul de la Universitatea Națională de Arte.

Nicolae Popa: Brâncuși este un "Moment de Grație" asezat peste un timp și peste un spațiu. Doar o hologramă interioară care să-mi proiecteze în minte și suflet "starea Brâncuși" poate intra în rezonanță într-un moment cu un colț de București. Poți fi cumva aproape așezându-ți privirea peste singurul său bust din urbe, dar El este cu mult mai mult...

Dan Marincovici: Holul Universității de Arte din București, unde este expus Ecorșeul realizat de Brâncuși în ultimul an de studii.

Mădălina Ion: Holul de la intrarea în Universitatea de Arte din București, sediul din strada Budișteanu, unde este expus Ecorșeul realizat de Constantin Brâncuși.

Ovidiu Solcan: Brâncuși mă duce cu gândul la natură, la simplitatea lucrurilor și la simplitatea vieții. Din păcate, Bucureștiul și agitația lui cotidiană se află departe de acest gând de liniște și profunzime a vieții. Dacă totuși ar trebui să numesc un loc, probabil ar fi Grădina Botanică sau Muzeul Satului, unde poți vedea cel mai clar că Simplitatea este partea esenţială a lucrurilor complicate.

4. Dacă ar trebui să alegi o operă a lui Brâncuși, doar una, care să fie a ta, s-o poți avea, studia și admira pe îndelete, ce ai alege?

Bogdan Cazacincu: După ce am vizitat Atelierul lui Brâncuși, singura lucrare care mi-a rămas în minte a fost Prințesa X.

Nicolae Popa: Grea întrebare! "Sarutul"

Dan Marincovici: Lucrarea ”Pasărea în spațiu”, deoarece surprinde esența zborului, o imortalizează, ceea ce m-a inspirat în demersul meu de a încerca să surprind clipa în materialitatea sticlei.

Mădălina Ion: O versiune în marmură a "Pasării în văzduh".

Ovidiu Solcan: Dacă ar fi să aleg doar o operă, aș alege "Sărutul", lucrare pe care aș dărui-o soției mele ca simbol al iubirii noastre. Sărutul este și prima mărturie a unui artist de geniu, însă, în fond, întreaga opera a lui Brâncuși este bucurie pură și cheia înțelegerii și perceperii frumosului în toate formele sale!

Vezi și alte subiecte:

The Mono Jacks la Qreator – Home Together Edition

04-06-2020

Ți-am promis că o să organizăm în continuare evenimente de neuitat – de data aceasta transmise în direct, la tine acasă – și ne ținem de cuvânt!

QOLLECTION CONCRETE EMOTIONS BY ANDRA RAICU

04-01-2020

Andra Raicu, designer de interior și cea care semnează Qollection aprilie – Concrete Emotions, este fascinată de latura sensibilă și creativă a materialelor industriale.

Ce vrei să descoperi azi?