Blog

Spațiul Qreator by IQOS: transformare amplă în interior! (I)

În perioada recentă am trecut cu toții prin transformări și adaptări. Am mers împreună „Acasă la Qreatori” și ți-am fost alături cu spectacole de teatru, concerte și conferințe, prin seria de evenimente Qreator – Home Together Edition, în fiecare joi, online, direct la tine acasă. 

Între timp, și clădirea Qreator by IQOS a trecut printr-un amplu proces de transformare a interiorului. Spațiul binecunoscut are acum o înfățișare nouă, încăperile sunt pline de culoare, zona de bar și cafenea s-a schimbat și ea, iar magazinul… Ei bine, magazinul e de nerecunoscut și o să-ți placă nu doar cum arată, ci și noile facilități pe care le vei găsi aici!   

Ca un „sneak peek” la noul aspect al casei Qreator, am realizat un amplu interviu – în două părți – cu echipa care a realizat această transformare fabuloasă: arhitecții Anda și Dorin Ștefan împreună cu arhitecta Andreea Ionescu. 

Înainte de lectură, îți mai spunem doar că Dorin Ștefan este și cel care, în urmă cu trei ani, s-a ocupat de refacerea vilei Oromolu, actuala clădire Qreator by IQOS. 

Partea a doua a interviului este aici.

Fiecare spațiu are o poveste care continuă chiar și după încheierea construcției, prin menirea sa și prin cei care îi trec pragul. În cazul Qreator, o comunitate exuberantă, creativă. Cum a fost pentru dvs. revenirea în spațiul Qreator la trei ani de la finalizarea proiectului care a redat clădirea oamenilor și orașului?

D.Ș. Cea mai interesantă imagine pe care o am acum, la revenire, a fost cea cu recitalul lui Alexandru Tomescu. Era totul gol, spațiul suna extraordinar de bine și am plecat un pic cu gândul până în interbelic, atunci când probabil aici aveau loc astfel de concerte. Sigur, cu public. Aici de la început a fost un fel de casă de protocol, nu neapărat o locuință. De altfel, mult timp a funcționat în această clădire Asociația Culturală „Amicii Statelor Unite”, cândva până după cel de-al Doilea Război Mondial, în 1947. 

A.Ș. Noi am lucrat restaurarea acestei case și interioarele, coaja interioară, dar altcineva s-a ocupat acum trei ani cu decorația de interior, într-o manieră puțin diferită de cum ne-o imaginam noi. Acum, revenind, am dus mai departe gândul de atunci și am continuat lucrarea. A fost o bucurie să putem finaliza proiectul în totalitate iar casa să fie unitară. 

Ați modificat ceva între planurile pentru interior de acum trei ani și felul în care ați implementat acel proiect acum? 

A.Ș. Bineînțeles. În urmă cu trei ani nu era foarte clară destinația spațiului, prin urmare sigur, m-am mulat pe ce nevoi sunt acum aici. Una e să te gândești la casa goală și la ce intervenții ai putea face, de textură, de culoare, care au mai mult legătură cu clădirea în sine decât cu destinația, și alta e atunci când știi exact tema funcțiunilor. Atunci poți merge mai departe cu gândul. 

D.Ș. Noi mereu ne-am imaginat aici un fel de concept store după ce am tot văzut prin Europa astfel de spații. Ne gândeam că aici ar merge perfect așa ceva, cu fiecare nivel dedicat unei activități publice și cu o personalitate proprie. Aveam în minte Collector-ul de la Paris. 

Care au fost principalele provocări acum?

A.Ș. Nu prea au fost pentru că am lucrat într-o manieră interesantă și facilă cu echipa de aici, ceea ce contează enorm. Am putut să colaborăm foarte bine, au fost foarte deschiși, iar succesul unei lucrări, în general, ține foarte mult de posibilitatea de a dialoga. Întrucât clienții au fost atât de deschiși și am putut să ne sfătuim pentru fiecare pas, colaborarea a fost netedă, lucrurile au mers foarte bine. 
Sigur, perioada a fost cam grea. De exemplu, pe anumite detalii nu am avut posibilitatea alegerii dintr-o paletă foarte largă și atunci a fost nevoie să ne restrângem la ce se putea, dar cred că până la urmă a ieșit foarte bine. 

D.Ș. Aș vrea să spun acum o poziție a mea legată de intervenția în casele istorice, monument. Există foarte multă lume care-și dorește ca la o casă veche, o casă istorică, restaurarea să fie o întoarcere în timp și să fie refăcută exact cum a existat ea atunci. Am văzut astfel de exemple și mi se par niște case-muzeu, niște case moarte, într-un fel. Pe mine, de fiecare dată când vin aproape de o astfel de casă, mă interesează să-i aduc ceva din timpul nostru. De aceea, sunt câteva intervenții pe care eu și echipa cu care am lucrat ni le-am asumat și cred că acesta este lucrul cel mai important: casa să fie vie.
În momentul în care tu o aduci în culorile de astăzi, în atmosfera de astăzi, în felul în care noi ne comportăm astfel, ea renaște. Și cea mai mare bucurie e să vezi o casă pe care tu nu o întorci în timp, ci o recuperezi, însă acest lucru nu se poate face în același decor. Nici noi nu mai purtăm hainele de atunci, manierele nu mai sunt la fel, și atunci aduci casa în lumea de azi. 

Casa Qreator reprezintă o singură adresă, o singură clădire, însă în interior există destinații diferite: camera de muzică, de relaxare, dans, pictură și așa mai departe. Care considerați că le este liantul?

A.Ș. Creativitatea. Cei care vin în aceste spații sunt persoane creative care beneficiază de acest decor și de facilități și se lasă inspirați. E important să lucrezi într-un spațiu frumos, bine proporționat, ajută mult. Aceasta a fost o provocare a proiectului: să păstrăm spațiul unitar, dar, în același timp, fiecare cameră să fie gândită pentru a răspunde unei teme și unor nevoi specifice. 

Care ar fi câteva elemente ce conferă unitate spațiului? 

A. Ș. Casa era gri, iar noi ne-am propus să personalizăm spațiile prin culoare. În două din camere am folosit o nuanță unică în totalitate , începând de la mobilier, pereți, absolut tot, iar în alte spații am mers pe niște pete de culori interesante care le personalizează. Magazinul are un albastru klein, în altă cameră e un verde-mentă, în alta avem culoarea lavandei. 

Cât de greu este să îmbini arhitectura și nevoile la care a răspuns o construcție de tip rezidential din 1927 cu nevoile și așteptările pe care orașul și publicul le au de la o clădire de tip hub în 2020?

D.Ș. Împreună cu proprietarii, noi am căutat o completare în această casă de sine stătătoare, dar parte dintr-un ansamblu format din vechi și nou. Ne gândeam ce anume am putea face în și cu această clădire în așa fel încât să nu se închidă în sine într-o activitate de birouri așa cum se întâmplă în clădirea din spate, ci să participe, împreună cu parterul celei din spate, la viața publică. Și, din fericire, s-a găsit un client care să-i ofere această misiune și care îmbină în această clădire multe activități culturale cu una comercială. 

O rezolvare fericită. 

D.Ș. Sigur, nu se poate să faci cultură fără bani, fără să producă bani cultura. Dacă ne uităm la toate muzeele din lume, toate marile muzee sunt deja producătoare de venit, se autofinanțează prin cafenea, magazine de suveniruri, organizarea diferitelor evenimente, în așa fel încât să se poată autosusține.  Dar la noi nu se întâmplă așa. Cu unele excepții, muzeele noastre au rămas doar în ipostaza de muzeu, de expunere, în loc să fie active, participative. Lumea ar trebui să vină în acel spațiu și fără să-și propună să viziteze vreo colecție, ci să fie atrasă de ceva colateral și așa, indirect, să ajungă și la colecții. 

Ce sentiment vă încearcă atunci când lucrați la o casă cu o istorie atât de bogată, construită după planurile celebrului arhitect Petre Antonescu?

D.Ș. În ultimele luni am devenit fascinat de fațada acestei case și mai puțin interesat de clădirea din spatele ei, cea nou construită. Am descoperit o rezonanță între mine și casa asta, ceva extraordinar. Mă uitam și nu-mi venea să cred ce proporții minunate are, toate asizele, atât de bine executate, și are și acest brâu, undeva la vreo doi metri, care-i dă un rafinament special. Chiar sunt fascinat acum de frumusețea acestei case, de anumite detalii și subansamble. Nu sunt neapărat un admirator al arhitectului Antonescu, dar asta mi se pare de un rafinament cu totul ieșit din comun. 

A.Ș. Personal, când mă apropii de o casă de genul acesta, cu valoare și, mai ales, făcută de un arhitect cunoscut, am o grijă în plus, normal. Dacă te duci la Versailles sau la Cazinoul din Constanța nu poți să ai o atitudine relaxată, „Am venit eu să fac aici”. Nu! Trebuie să ai un respect, o considerație specială, mult mai mare atenție, un studiu istoric foarte bine realizat și să cauți să faci toate intervențiile cu grijă la fiecare detaliu. Restaurarea trebuie făcută într-un mod reverențios. 

A.I. Mie mi se pare că mai degrabă se impune casa în fața ta decât îi aduci tu soluțiile tale. Și, referitor la această casă, sunt foarte fericită că există așa cum este pentru că poate deveni un exemplu, o inspirație și pentru alte case de genul acesta. Abia așteptam să existe un asemenea proiect, un asemenea loc, un asemenea exemplu. 

D.Ș. Eu cred că însăși casa îți spune ce are nevoie. Am un dialog, stau, mă gândesc la ea și aproape toate soluțiile, toate răspunsurile sunt în casă. De aceea îmi place să lucrez cu șantiere deschise, tocmai pentru ca fiecare client să poată interveni la orice pas, abia aștept să vină să-mi ceară modificări, pentru că așa apar soluțiile de negândit în abstract, în faza de proiect. Asta mi se pare cea mai creativă și provocatoare formulă. 
Iar la Qreator am avut cu cine să colaborăm, este un proiect foarte reușit. 

*** 

Vila Oromolu, cunoscută astăzi drept Casa Qreator, a fost construită în 1927 de arhitectul Petre Antonescu, cel a cărui semnătură se află pe multe clădiri faimoase în București și în țară, printre care: Arcul de Triumf, Palatul Krețulescu sau Cazinoul din Constanța. 

Dorin Ștefan este unul dintre cei mai apreciați, premiați și solicitați arhitecți români. Proiectele sale pot fi văzute atât în țară, cât și în străinătate. A primit numeroase premii și distincții, are câteva expoziții și lucrări de artă și a participat la unele dintre cele mai importante conferințe de profil. 

Vezi și alte subiecte:

Cum a fost Design Flags? Publicul are cuvântul!

09-23-2020

În perioada 13-20 septembrie, Qreator by IQOS a găzduit Design Flags, o serie de șapte expoziții ce și-a propus să documenteze evoluția designului din perspective culturale internaționale.

Imaginația prinde aripi la Qreator by IQOS!

09-15-2020

De câte ori ai fost într-un muzeu sau într-o galerie de artă și te-ai întrebat cum se simte la atingere un exponat sau altul? Ce textură are? Ce zgomot ar scoate dacă ai interacționa cu el?

Ce vrei să descoperi azi?

Qreator

Acest website este destinat exclusiv persoanelor cu vârsta peste 18 ani, rezidente în România.
Dorești să continui?

Bine ai venit pe Qreator.ro, un website operat de Philip Morris Trading S.R.L. Aici vei putea afla informații despre evenimentele noastre, dar și despre magazinele IQOS din cadrul Qreator by IQOS. Tratăm foarte atent modul în care publicul larg află informații despre produsele IQOS și HEETS. Poți accesa acest site numai dacă ai peste 18 ani și ești rezident în România. Pentru a confirma faptul că ai vârsta de peste 18 ani, te rugăm să folosești butonul ‘’DA’’. În caz contrar, te rugăm să folosești butonul ‘’NU’’.
În continuare, în interiorul site-ului, îți pot fi solicitate informații cu caracter personal, în cazul în care dorești să rezervi o camera.